Locația: Nordul Moldovei
Itinerar: Ungheni-Fălești-Glodeni-Rîșcani-Edineț-Ocnița
Distanță: 240km
Altitudine cumulată: 2880m
Participanți: Rita, Kонстантин, Backup, Dima_r, Val, kvest, ADY și eu
Traseu.
Totul a început de la faptul că urmau 3 zile libere: Sâmbătă-Duminică-Luni și mesajul lui Kонстантин cu ideea de a petrece aceste zile pedalând spre nordul Moldovei și a vizita locuri pitorești precum: cetatea Hotin din Ucraina și satele Fetesti, Trinca, Corjeuti din raionul Edinet. A urmat o întâlnire cu toți membrii și s-a hotărât că vom pleca cu trenul până în Pârlița, apoi vom continua pe bicicletă pe traseul stabilit, punctul final fiind - Ocnița și de aici ne vom reîntoarce în Chisinău cu trenul.
Astfel, sâmbătă dimineața la ora 03:10 ne întâlnim în gară și eu pentru prima dată pedalez având genți atașate pentru bagaj. Plină de emoții și nedumeriri am urcat în tren(cum voi reuși? am să mă descurc?).
Așa începe prima mea experiență de cicloturism...
25.06.2012
Ziua I
Distanța - 116 km
Altitudine cumulată - 1284m
Sâmbătă, 25.08.2012 - trecut de miez de noapte am totul pregătit pentru întreaga călătorie, mă oblig să dorm măcar 1 oră şi la ora 01:30 fac ultimele verificări, încerc să nu-i trezesc pe cei dragi şi la 02:00 mă pornesc spre gară.
Chişinăul doarme, e mult prea pustiu, o linişte neobişnuită bântuie străzile oraşului...
3:10 Ne întâlnim cu toţii în gară, o atmosferă caldă şi prieteoasă...deşi am emoţii mari, deoarece e pentru prima data când voi avea o asemenea experienţă, membriie echipei îmi insuflă multă încredere şi curaj. E, şi acum e acum, start...(o călătorie cu trenul de 3 ore).
În tren, mai mult am dormit, dar am fost trezită de un iz foarte puternic - usturoi! ))))) Băieţii au hotărât să-şi întărească imunitatea, iar glumele şi voia bună cuprindea tot vagonul...am trezit interes în rândul călătorilor(2 la număr) cu pasiunea noastră pentru bicicletă
O gustare mică ca pentru micul dejun şi suntem pregătiţi pentru pedalat 
6:30 Ajungem în gara din Pîrlița și prindem un răsărit frumos de soare, în mai puțin de 5 minute de la coborâre se constată faptul că suntem 8 membri dintre care 6 cu aparate foto, începe sesiunea foto și marea călătorie...
La început, relieful a fost ”domol”, și astfel am ținut pasul cu restul grupului, însă după o oră de pedalat când dealurile au început a se ivi, devenea tot mai greu și treptat m-am distanțat. În spate era mereu ADY cu cuvinte de încurajare și susținere - m-au ajutat enorm de mult!
În jurul orei prânzului am făcut un popas pentru a ne reîncărca bateriile cu energie, eu deși eram acolo nu eram acolo, eram mai mult adormită. Stăteam cu toții împreună la o terasă mică, un suc, un iaurt, o ciocolată și let's move on!
Și iarăși mă regăsesc la distanță față de ceilalți. De această dată ADY îmi sugerează să cânt pentru a-mi fi mai ușor în urcare...e, am cântat imnul RM(Limba noastră-i o comoarăăăă...), eu nu prea le am cu cântatul, dar ca să vezi, după ce am cântat mi-a fost mai ușor (Woohoo hooo hooo woohoo hooo Don't worry, be happy! :D) Am început să-mi revin, și pedalam mai repede.
Soarele încălzea tot mai mult, iar căldura devenea insuportabilă. Ori de câte ori întâlneam în față surse de apă, Dima_r nu ezita să facă un mic duș))
Când căldura a atins limita superioară ne-am ascuns la umbra nucilor de pe marginea șoselei, iar Kонстантин și kvest ne-au curățat miez de nuci, mult mai gustoși decât în Chișinău.
Iată-ne ajunși și la prima destinație, din aici din vîrf se văd ”Sutele de Movile”. Adieri mici de vânt fierbinte, am facut câteva poze și am pornit mai departe. În general opririle făcute de-a lungul traseului au fost scurte, va trebui să mă obișnuiesc și cu atît, dar sincer în timp, mi-am dat seama că cu cît mai lungi sunt opririle cu atît mai greu e să pornești din nou...
Continuăm calea spre Costești. Facem ultimele cumpărături pentru cină și micul dejun de mâine și ne vedem lîngă lacul de acumulare Costești. Eram cu gândul împăcat că asta a fost pentru această zi și în curând vom face scufundări în lac, dar nu a fost așa...
Conform planului, trebuia să ajungem de partea cealaltă a lacului, am mers spre podul plutitor, care de fapt nu mai funcționa de 2 ani încoace. Tot din neștire, un șofer a ajuns în situația de a fi la un pas de a ajunge sub apă cu tot cu automobil...
Astfel, am mai pedalat aprox. 20km traversând localitățile Duruiutoarea, Văratic și Duruiutoarea Nouă. În cale apăreau primele forme de relief stâncos, fapt ce nu a putut decât să bucure ochii și să uităm de oboseală, deși pentru astăzi scopul inițial pus - de a parcurge câți mai mulți km, astfel ca în ziua următoare să ne bucurăm de peisajele frumoase ale nordului Moldovei. În Văratic, tot satul e cuprins de o aroma îmbietoare de mere, traversând această localitate am văzut cum sunt depozitate tone de mere în remorci de dimensiuni mari-mari, Val, s-a apropiat chiar și a cerut câteva..mmm, delicioase!
Am ajuns noaptea pe malul celălalt, baieții au instalat tabăra. Kvest a avut grijă să facă focul și Rita ne-a gătit o cină gustoasă. Ne-am adunat în cerc, lângă noi focul, luna pe cer - și o surpriză! Happy Birthday to you...Wow, eu chiar nu mă așteptasem, deci în cursul acestei săptămâni mi-am sărbatorit aniversarea zilei de naștere...m-au surprins plăcut cu un cadou foarte util - o lanternă frontală! - au sesizat și ținut minte de data trecută că nu aveam una ... sunt tare fericită! )))
Mai târziu am mers pe malul lacului, am facut câteva scufundări, ne-am răcorit, revigorat și am mers la somn - eu una, eram foarte obosită )))
Noapte Bună!
To be continued...
Raport.
Foto ADY.
Foto Tatiana_c
Foto kvest.
Așteptăm cu drag pozele autorilor: Rita, Dima_r și Backup!
